1. GN [ nom +persoană ] 2. GN [ ac ] / V [ se ]

a avea reprezentarea mentală a ceva; a ști: Ion cunoaște toate străzile orașului. // Ministerul cunoaște această situație. // Ion se cunoaște cel mai bine.

1. GN [ nom +uman ] 2. GN [ ac ] 3. GP [ după +criteriu ]

a identifica; a distinge: Ion cunoaște ciupercile după forma lor.

1. GN [ nom +uman ] 2. GN [ ac +uman ]

a. a fi avut o relație sau un contact direct cu cineva: Ion l-a cunoscut pe rege.

b. a ști comportamentul cuiva: Ion o cunoaște foarte bine pe Maria.

V [ se ]
1. GN [ nom +uman ] 2. GP [ cu +uman ]
1. GN [ nom +uman +plural ] 2. (fac.) GP [ cu +reciproc ] / GN [ ac +reciproc ] / GAdv [ reciproc ]

a fi în relație cu: Ion se cunoaște cu directorul. // Ion și directorul se cunosc (unul cu altul). // Adversarii se cunosc (unul pe altul) / (reciproc).

V [ se ]
1. GV [ că +fapt ]

a se putea observa: Se cunoaște că ai făcut curat.

V [ se ]
1. GN [ nom ]

a fi notoriu: Se cunoaște generozitatea patronului.

1. GN [ nom ] 2. GN [ ac ]

a suferi o schimbare; a atinge o anumită stare: Serviciile au cunoscut cele mai multe scumpiri. // Cartea a cunoscut o rapidă răspândire. // Oţelul Galaţi revine pe stadionul pe care a cunoscut gloria.