I
a. a nu lăsa ca ceva să-și schimbe starea (loc, poziție etc.): Maria își ține pălăria pe cap cu mână. // Tatăl își ținea copilul pe umeri. // Bunica ținea puișorii de găină într-o cutie / acolo. // Întotdeauna vecinul își ține câinele cu lesa / în lesă, când iese la plimbare. // Vremea rea ține oamenii în case. // Ghiozdanele grele îi țineau pe copii strâmbi și cu coloana vertebrală curbată. // Fanatismul îi ține pe oameni în ignoranță. // Bărbatul își amenință nevasta cu toporul, pe care-l ținea înălțat cu dreapta. // Bandajul ține încheietura strâns. // Ion își ține nasul sus.
b. a păstra (pentru cineva sau pentru un anumit scop): Mulți bătrâni își țin banii în casă, nu la bancă. // Vânzătoarea a ținut în depozit această rochie special pentru mine. // Sunt oameni care-și țin rezerve de alimente pentru eventuale catastrofe. // Înainte să intru în mare, i-am dat prietenei mele inelul ca să mi-l țină. //
c. a susține: Patru coloane mari de marmură țin cupola. // Dacă n-o țineau surorile, își și spărgea capul căzând.
d. a purta: Ion își ține pălăria pe o parte. // Maria își ține mereu bluza descheiată la doi nasturi.
e. a face să aștepte; a nu lăsa să plece: Ion și-a ținut oaspeții la ușă, fiindcă nu a auzit soneria. // Polițistul din intersecție a ținut un șir lung de mașini pe loc.
f. a avea în grijă sau în proprietate: Ion ține un restaurant în București. // Am un prieten care ține struți. // Doar Ion ține casa.
g. a avea la vânzare: Acest supermarket ține și unelte de grădinărit.
h. a face să aibă loc: Acum profesorii țin cursurile online / în parc.
i. a respecta o normă, un obicei etc.: Acest preot ține toate canoanele bisericești. // Mulți tărani țin sărbătorile religioase. // Copiii au ținut doar trei zile de post.
j. a sărbători: Ion nu și-a ținut niciodată onomastica. // Ion și Maria își țin nunta la Capșa.