I
1.
GN
[
nom
+persoană
]
2.
GP
[
în
/
pentru
/
asupra
]
/
GV
[
(ca) să
+rezultat
]
3.
(fac.)
GP
[
pe lângă
/
la
+persoană
]
a insista: Reclamantul a stăruit, la poliție, pentru efectuarea expertizei medico-legale. // Prostul stăruie în greșeală. // Unii locuitori din sat au stăruit ca biserica să fie construită la mijlocul satului. // Cei doi foşti locotenenţi au stăruit pe lângă rege să renunţe la abdicare. // Autorul stăruie asupra ideii de continuitate a romanilor în Dacia.