1. GN [ nom +persoană ] 2. GP [ în / pentru / asupra ] / GV [ (ca) să +rezultat ] 3. (fac.) GP [ pe lângă / la +persoană ]

a insista: Reclamantul a stăruit, la poliție, pentru efectuarea expertizei medico-legale. // Prostul stăruie în greșeală. // Unii locuitori din sat au stăruit ca biserica să fie construită la mijlocul satului. // Cei doi foşti locotenenţi au stăruit pe lângă rege să renunţe la abdicare. // Autorul stăruie asupra ideii de continuitate a romanilor în Dacia.

1. GN [ nom +fapt ] 2. (fac.) GP [ +loc ] / GAdv [ +loc ] 3. (fac.) GP [ +timp ] / GAdv [ +timp ]

a dăinui; a persista: Legătura dintre trup și suflet stăruie și după moarte. // Iată o întrebare care a stăruit zilele acestea în media românească.