I
V [ se ] 1. GN [ nom ] 2. (fac.) GP [ +cauză ]
a (se) transforma din bun în rău: Copilul a stricat jucăria. // O astfel de construcție ar strica armonia arhitectonică a Parisului. // S-a stricat vremea. // S-a stricat televizorul (de la variațiile de curent).