1. GN [ nom +animat / +persoană ] 2. GN [ ac +corp / +sunet ] / V [ se ] 3. (fac.) GP [ cu +materie / +sunet ]
1. GN [ nom +materie / +sunet ] 2. GN [ ac +corp / +sunet ]

a. a înveli; a îmbrăca; a cuprinde; a face să nu se vadă: Gospodina acoperă cartofii curățați (cu apă). // Cerșetorul s-a acoperit cu o pătură. // Primăria a acoperit statuia cu clădirea din față. // Pătura acoperea copilul până sub bărbie. // Ceața acoperă vârful muntelui.

b. a astupa o deschizătură: Primăria a acoperit găurile de pe carosabil (cu asfalt prost). // Pietrele au acoperit intrarea în peșteră.

c. a depăși în intensitate: Femeia acoperea scâncetul copilului cu țipetele ei. // Sirena vaporului a acoperit strigătul de ajutor al fetei.

1. GN [ nom +persoană ] 2. GN [ ac +fapt ]

a ascunde; a tăinui: Guvernul a acoperit tratatul rușinos. // Tatăl a acoperit crima fiului.

1. GN [ nom ] 2. GN [ ac ]

a satisface: Bursa acoperă cheltuielile zilnice. // Cultura acoperă aspirațiile spirituale ale omului.

• a se acoperi de glorie / rușine = a avea parte în mare măsură de glorie / rușine
• a acoperi terenul = a fi pretutindeni prezent pe terenul de joc