a. a desface în bucăți (sau a frânge, a sfâșia) distrugând; a distruge: O mașină de mare tonaj a rupt un pod în totalitate. // Furtuna a rupt catargul (în două / fărâme) (de la mijloc). // Un șofer beat a rupt (cu mașina) un stâlp de iluminat.
b. a fractura (un os): Bolovanul desprins i-a rupt lui Ion un picior.
c. a dezbina / a împrăștia o grupare de oameni: “Marea Unire” anunțată de Moloț a rupt partidul în trei tabere.
a. a se desface în bucăți (sau a se frânge, a se sfâșia, a plesni) distrugându-se; a se distruge: Bățul s-a rupt (în două) (de la jumătate / la un capăt) (din cauza greutății). // Mariei i s-a rupt bluza ferfeniță. // Arborele s-a rupt de sus până jos de la fulger.
b. a se fractura: În urma căzăturii, copilului i s-a rupt clavicula.
c. a se dezbina / a se împrăștia (o grupare de oameni): S-a rupt alianța USL. // S-a rupt gașca, mișelește, pe motiv de oboseală.
a (se) desprinde: Maria a rupt un măr din pom. // Băiatul rupea din pâine și mânca. // Vântul a rupt de pe cupola bisericii crucea, care în cădere a străpuns acoperișul. // Copilul s-a rupt de grup. // Protestantismul s-a rupt de catolicism, prin mișcarea Reformei din sec. XVI.
a nu mai avea relație / legătură cu: Ion a rupt-o cu părinții. // Viktor Orban a rupt-o cu democrația liberală.
a face să înceteze: U țipăt ascuțit a rupt tăcerea. // Această greșeală a rupt echilibrul jocului. // Ion și Maria au rupt logodna.