lumina

Expand/Collapse
I
1. GN [ nom +luminos ]

a răspândi lumină: Stelele luminează ca niște licurici.

II
1. GN [ nom +luminos ] 2. GN [ ac +corp ]
1. GN [ nom +uman ] 2. GN [ ac +corp ] 3. GP [ cu +instrument +luminos ]

a face să fie în lumină: Trei reflectoare luminează fațada clădirii. // Ghidul lumina drumul cu o lanternă puternică.

III
1. GN [ nom +stimul ] 2. GN [ ac +uman ]

a deschide mintea; a călăuzi spiritualicește; a înveseli: Grația divină îi luminează pe oameni.

IV
1. GN [ nom ] 2. GN [ ac ]
V [ se ] 1. GN [ nom +plural ] 2. GN [ ac +reciproc ] / GAdv [ reciproc ]

a. a pune în lumină: Poemul luminează un aspect particular al condiției umane. // Contemporane, aceste „vieți paralele” întrețin un dialog subtil și se luminează una pe alta.

b. a clarifica: Ultima parte a enunţului luminează înţelesul cerinței.

c. a însenina: Zâmbetul copilului a luminat inima mamei. // În întuneric, îndrăgostiţii se luminează reciproc.

V
V [ se ]
1. [ ]

a se face ziuă; a se însenina: Pe la ora cinci s-a luminat.

VI
V [ se ]
1. GN [ nom +uman ] 2. (fac.) GP [ la +parte ]
1. GN [ nom +parte ]

a. a-și deschide mintea: Ion s-a mai luminat (la cap) de când merge la școală. // Mintea copilului se luminează prin lectură.

b. a căpăta o mină senină, veselă, aprobatoare: Văzându-și tatăl, băiețelul s-a luminat (la față) pe dată. // Ochii fetei s-au luminat de bucurie.