a. a căuta (să obțină, să realizeze etc.): Ion umblă după un post de manager. // Ion umblă să fie manager.

b. a căuta compania cuiva; a căuta să intre în contact cu cineva: Maria a început să umble după băieți. // De o săptămână umblu după director (ca) să-mi semneze cererea.

c. a purta de grijă: Toată ziua femeia umbla după copil, ca nu cumva să pățească ceva.

a folosi: Guvernul umblă cu acţiuni populiste. // Maria umblă cu minciuni. // Ion a umblat cu foarfeca și n-a pus-o la loc.

a avea o anumită înfățișare: Maria umblă smerită și cu privirea în pământ. // Tinerii au început să umble în tricouri. // Ion a umblat toată ziua stropit de noroi.

a fi în anturajul cuiva; a fi prieten cu: Fiul lui umbla cu băieți mai mari ca el. // Ion umblă cu Maria.

a scotoci: Câinii umblă în groapa de gunoi. // Ion umblă prin sertarele colegilor

a interveni; a modifica: Guvernul a umblat la legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale. // Cineva a umblat la routerul de internet de pe scară.

• a umbla cu nasul pe sus = a fi încrezut
• a umbla pe două cărări = a merge împleticit de beat
• a-i umbla cuiva prin / în cap / minte = a preocupa pe cineva o idee
• a umbla după doi iepuri deodată = a urmări două scopuri diferite cu aceeași acțiune
• a umbla după cai verzi (să le ia potcoavele) = a urmări să obțină lucruri imposibile
• a umbla creanga / haimana / lela / teleleu = a-și pierde timpul cutreierând
• a umbla cu fofârlica (sau cu cioara vopsită) = a încerca să înșele
• a umbla cu capul în nori = a fi rupt de realitate
• a umbla cu plugușorul / colindul / steaua etc. = a merge din casă în casă cu o anumită datină
• a-i umbla ochii = a i se mișca mereu ochii
• a-i umbla gura / limba = a vorbi mult și repede