flutura

Expand/Collapse
I
1. GN [ nom +animat / +forță ] 2. GN [ ac +obiect ]

a agita în aer: Vulturul își flutura aripile mari din când în când. // Vântul flutură steagul.

II
1. GN [ nom +obiect ] 2. (fac.) GP [ +loc ]

a se agita în aer: Steagul flutură în vânt. // Fetei îi fluturau pantalonii în jurul gleznelor.

Expressions
  • a flutura cuiva ceva pe sub nas = a arăta cuiva ceva ostentativ