I
1.
GN
[
nom
+persoană
]
2.
GV
[
că
+fapt
]
/
GN
[
ac
]
a. a crede (în urma unei deducții): Poliția presupune existența unui complice. // Maria presupunea că Ion este obosit după atâta drum.
b. a admite ca ipoteză (într-un raționament): Evoluționiștii presupun că speciile au fost supuse schimbărilor prin mutații genetice. // Dr. Campbell a presupus o viteză mult prea mică pentru gazul emis din duzele rachetei.